Amintiri cu miros de iubire

amintiri-cu-miros-de-iubireTot la tine ma gandesc! Nu mai suport acest lucru. Cand merg pe podeaua rece simt un cutremur. Acest cutremur imi aminteste de acele nopti cand eram amandoi. Ma luai in brate ca pe o mireasa si ne duceam in camera cea mai din fund. Acolo, intre cei patru pereti, se intampla toata magia. Ne tineam in brate ore in sir fara sa ne deranjeze cineva, fara sa ne dam drumul. Dormeam impreuna acolo, vorbeam despre tot in acea incapere.

Fereastra cu perdeaua galbuie, prafuita de atatia ani, nu lasa decat o raza de-a soarelui sa intre in camera noastra si sa ne mangaie fata. Albul imaculat imi inspira puritate, atat mie cat si tie. Eram in lumea noastra, nimeni si nimic nu ne deranja. Odata ce intrai acolo iti era greu sa mai iesi. Ceilalti nu ne intelegeau ce vedem noi la o camera alba, dar eu stiam ca suntem facuti pentru acea incapere. Nu puteam sta mult unul fara altul. Nimeni nu avea voie sa intre acolo. Noi aveam cheia si doar noi puteam intra. citeste mai departe »